Europa cu mai multe viteze riscă să ridice o nouă Cortină de Fier între est şi vest

Pe măsură ce Marea Britanie se apropie de momentul când va iniţia negocierile pentru ieşirea din Uniunea Europeană, blocul comunitar se resemnează cu această pierdere, dar în acest timp nemulţumirea estului faţa de constituirea în perspectivă a unei Europe cu mai multe viteze aduce la suprafaţă o nouă diviziune ce poate marca de acum înainte evoluţia UE. Brexitul nu a creat această diviziune, ci doar a agravat-o într-o perioadă în care liderii europeni se confruntă cu un euroscepticism în creştere în rândul populaţiei, fenomen care nu este nicidecum limitat la Marea Britanie, notează agenţia Reuters într-un comentariu publicat miercuri.

Europa-Flagge

În contextul acestui euroscepticism şi al avansului partidelor populiste, acum statele occidentale ale UE au în vedere o aprofundare a integrării lor într-o ‘Europă cu mai multe viteze’, chiar dacă acest lucru va presupune lăsarea în urmă a ţărilor din est, care doresc o consolidare a rolului statelor naţionale în UE şi se împotrivesc ideii de a se avansa către o Europă federală. După ce cancelarul german, Angela Merkel, împreună cu preşedintele francez, François Hollande, şi cu premierii spaniol, Mariano Rajoy, şi italian, Paolo Gentiloni, s-au pronunţat la mini-summitul de la Versailles în favoarea Europei cu mai multe viteze, liderul partidului polonez de guvernământ Dreptate şi Justiţie, Jaroslaw Kaczynski a ripostat imediat. ‘Deciziile luate la Versailles (…) consolidează procesul de dezintegrare a Uniunii Europene care a început odată cu Brexitul’, a spus Kaczynski.

În evaluarea agenţiei Reuters, odată cu ieşirea Marii Britanii din UE statele din estul Europei pierd un aliat important în lupta lor împotriva tendinţei actuale de a se transfera tot mai multe competenţe naţionale către instituţiile europene, ţările din est nedorind ca dominaţia de odinioară a Moscovei să fie înlocuită cu cea a Berlinului şi a Bruxellesului. Pe de altă parte, Brexitul va însemna şi o mare gaură în bugetul comunitar, ceea ce ar putea presupune şi o diminuare a fondurilor europene pentru statele din est. Aceste fonduri au contribuit nu doar la dezvoltarea economică a ţărilor est-europene membre ale UE, ci şi la menţinerea simpatiei populaţiei lor faţă de UE.

În acest context, la Bruxelles a apărut teama că guvernul de la Londra ar putea negocia separat cu aceste ţări o continuare a contribuţiei financiare britanice la fondurile europene alocate statelor din est, în schimbul sprijinului acestora din urmă în interiorul UE pentru ca Marea Britanie să obţină condiţii mai favorabile la negocierile privind Brexitul. S-ar agrava astfel diviziunea dintre estul şi vestul Europei, care de altfel s-a adâncit în ultimii doi ani după ce unele state est-europene s-au opus abordării celor din vest în problema refugiaţilor, mai ales Ungaria şi Polonia. Un nou moment tensionat a survenit săptămâna trecută, odată cu relatările privind calitatea inferioară a produselor comercializate de unele companii occidentale în estul Europei faţă de produsele similare din vest.

Însă nu doar guvernele foarte vocale de la Varşovia şi Budapesta evoca riscul fragmentării Europei. Această preocupare se manifestă din statele baltice şi până la Marea Neagră, subliniază Reuters, menţionând totodată că diplomaţii est-europeni se tem că o nouă falie s-ar putea deschide de-a lungul vechii Cortine de Fier de pe vremea Războiului Rece, mai ales dacă statele din vest vor diminua finanţarea oferită estului odată cu Brexitul. Astfel, premierul slovac, Robert Fico, s-a declarat miercuri în faţa parlamentului de la Bratislava sceptic cu privire la viitorul UE după Brexit. ‘Mă tem că UE va fi divizată de problema banilor după anul 2020 (…) În acelaşi spirit al ‘America first’ al lui Trump, ne putem aştepta să auzim ‘Germania first’, ‘Franţa first’, etc’, a spus Fico, anunţă Agerpres.

La rândul său, un diplomat est-european a declarat agenţiei Reuters, sub protecţia anonimatului, că este sceptic în legătură cu promisiunile cancelarului german că orice stat membru se va putea alătura nucleului dur european. ‘Singurul lucru nou (…) este că ei spun: ‘nu, voi (est-europenii n. red) nu mai sunteţi bineveniţi’, afirmă respectivul diplomat care consideră că o astfel de evoluţie ar fi ‘foarte periculoasă’.

Cantitate impresionantă de material în dosarul Revoluției: 8 metri pătrați au plecat de la Senat

1989_revolutia

Au trecut aproape 28 de ani de la crunta şi sângeroasa Revoluţie din 1989 şi nici acum nu ştim adevărul despre ce s-a întâmplat atunci. Dosarul a fost închis de mai multe ori, dar CEDO ‘le-a dat peste nas’ autorităţilor pe care le-a obligat să-l redeschidă de fiecare dată. Acum, parchetul ICCJ va primi mai multe documente clasificate din partea Senatului care ar putea face lumină şi a condamna criminalii de atunci.

Conducerea Senatului a aprobat transmiterea catre Parchetului ICCJ atat a documentelor neclasificate privind evenimentele din decembrie 1989, cat si a documentelor clasificate, fara a mai trece prin proceduri interne de declasificare. “Inalta Curte de Casatie si Justitie a cerut documentele privind Revolutia din decembrie 1989, care au stat la baza Comisiei de ancheta a Parlamentului. Aceste documente cuprind doua aspecte, sunt o parte clasificate si o parte neclasificate. (…) Astazi s-a luat hotararea sa nu mai cerem declasificarea noi, la Senat, ci sa le transmitem asa cum sunt”, a spus vicepresedintele Senatului Nicolae Badalau.

El a precizat ca documentele respective vor putea fi consultate direct de catre procurori care au acces la documente clasificate. Sectia Parchetelor Militare de la Parchetul de pe langa Inalta Curte a solicitat Senatului, in septembrie 2016, posibilitatea sa ii fie puse la dispozitie, spre consultare, raportul comisiei senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, conform news.ro. La vremea respectiva, decizia a fost ca procurorii sa studieze aceste documente in Senat, lucru care s-a intamplat in noiembrie.

”Cred ca sunt vreo sase sau opt metri liniari sau patrati de dosare. Este foarte multa documentatie. Multa are un regim special, de documente cu caracter secret si atunci nu le-am putut preda, asa cum s-a solicitat initial. Parchetul a decis sa vina cu cei care fac urmarire penala sa studieze si, unde este nevoie, sa solicite procedura de desecretizare”, a explicat senatorul Ioan Chelaru. In luna martie, procurorul general interimar, Bogdan Licu, a cerut Biroului Permanent al Senatului sa-i puna la dispozitie stenogramele audierilor facute in cele doua comisii senatoriale care s-au ocupat de cercetarea Revolutiei din 1989. Biroul Permanent a decis, atunci, ca aceste documente, fiind clasificate, nu pot fi consultate de catre procurori decat la Palatul Parlamentului.

In dosarul Revolutiei, Parchetul instantei supreme a extins urmarirea penala, in rem, pentru infractiuni contra umanitatii. Dosarul “Revolutiei din 1989” este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din Romania. Procurorii au avut de lamurit cauzele in care s-a produs decesul a 709 persoane, ranirea prin impuscare a 1.855 de persoane, ranirea prin alte forme de violenta a 343 de persoane si privarea ilegala de libertate a 924 de persoane.

New York Times, despre Europa de Est după victoria lui Donald Trump: De ce e atacat George Soros

new york times

Victoria surpriză a lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din Statele Unite a schimbat orientarea pe tot mapamondul. Politica agresivă a republicanului a devenit model pentru mai multe partide din Europa, este concluzia celor de la The New York Times. Publicaţia americană spune că atacurile extrem de dure ale lui Trump la adresa ONG-urilor miliardarului George Soros au fost copiate la indigo şi de populiştii din Europa de Est.

The New York Times oferă exemplul mai multor state, printre care Ungaria, Macedonia, Polonia, Slovacia, Serbia, Bulgaria și România, care au început o defensivă împotriva ONG-urilor, în special a celor care primesc finanțare de la Fundația Soros. În Ungaria, atacarea lui Soros a ajuns la nivelul cel mai înalt. Premierul Viktor Orban a declanşat atacuri violente la adresa lui Soros.

Şi Ungaria nu e singura ţară unde e atacat Soroş. În Macedonia, fostul președinte Nikola Gruevski a făcut apel la „desorosizarea” societății și i-a calificat pe oponenții săi politici drept „sorosiști”, ceea ce a inspirat mișcarea „Opriți operațiunea Soros”, în ianuarie, conform romanialibera.ro. The New York Times oferă și exemplul României și susține că, în timp ce sute de mii de persoane au protestat împotriva corupției, în ultimele săptămâni, Liviu Dragnea, şeful PSD, a declarat război organizațiilor „finanțate diabolic” de Soros. Inițiative similare au demarat și în Serbia, Solvoacia și Bulgaria, după victoria obținută de Donald Trump în alegerile prezidențiale.

ALERTĂ – DNA ia două decizii-cheie în dosarul OUG 13

DNA a luat două decizii în dosarul în care a anchetat in rem adoptarea OUG 13/2017. Procurorii au decis să claseze cauza având ca obiect infracţiunea de folosire a influenţei în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de foloase, însă au disjuns alte aspecte din dosar şi şi-au declinat competenţa în favoarea Parchetului General.

dna oug 13

Cu referire la cauza mediatizată prin comunicatul nr. 126 din data de 2 februarie 2017, constituită ca urmare a unei sesizări formulate de mai multe persoane fizice, cu privire la posibile fapte aflate în competența de soluționare a instituției, în legătură cu modalitatea de adoptare a unor acte normative, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

La data de 24 februarie 2017, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus:

1. Clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea prev. de art. 13 din Legea nr.78/2000, respectiv folosire a influenței ori autorității ca persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite,

2. Disjungerea și declinarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, spre competentă soluționare, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:
– Favorizare a făptuitorului
– Prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută și sancționată de Legea 115/1999 – a răspunderii ministeriale)
– Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 259 al.1 și 2 C.p)
– Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri (art. 275 C.p)
– Fals intelectual

Pentru a răspunde interesului public pe care această cauză l-a suscitat, interes susținut atât de amploarea dezbaterilor din spațiul public, precum și de solicitările de informare formulate de reprezentanți ai mass media, în vederea corectei informări a opiniei publice, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să prezinte o serie de aspecte conținute în ordonanța de clasare întocmită de procurori:

Dosarul s-a format, ca urmare a unei sesizări formulate de persoane fizice, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– Favorizare a făptuitorului
– Prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, prev. de art. 8 alin.1 lit.b din Legea 115/1999, în legătură cu modalitățile prin care primul ministru și ministrul justiției au promovat și susținut adoptarea prin ordonanță de urgență, la data de 18.01.2017, a două proiecte de ordonanță de urgență privind grațierea unor pedepse, precum și modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.

Sesizarea a fost completată de aceiași petenți și cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 de către persoane ce dețin funcții de conducere într-un partid politic care și-ar fi exercitat autoritatea sau influența politică în vederea adoptării, în seara zilei de 31.01.2017, a unei ordonanțe de urgență prin care au fost modificate codurile penal și de procedură penală, cu scopul favorizării unor persoane urmărite penal sau judecate care, în felul acesta, ar fi beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite.

Ulterior, ca urmare a efectuării unor acte procedurale de către procurori, s-a dispus extinderea urmăririi penale în cauză, cu privire la infracțiunile de:
– sustragerea sau distrugerea de înscrisuri
– sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri
– fals intelectual


Situația de fapt, așa cum a rezultat în urma efectuării urmăririi penale, în prezentul dosar:

La data de 16.01.2017, ministrul Justiției a avut inițiativa modificării Codului Penal și a Codului de Procedură Penală (CP și CPP), invocând necesitatea punerii în acord a deciziilor Curții Constituționale cu legislația internă. De asemenea, același ministru a precizat că intenționează și promovarea unui proiect privind grațierea unor pedepse.

Cu această ocazie, ministrul și-a exprimat intenția ca respectivele modificări să fie transpuse într-un proiect cât mai repede pentru a fi promovate în ședința de Guvern din 18.01.2017.
În acest context, ministrul a prezentat personalului de specialitate din conducerea Ministerului Justiției un document ce conținea modificările pe care acesta dorea să le aducă celor două Coduri.

Principalele modificări dorite la acel moment de ministrul Justiției vizau:
– Dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu;
– Dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu;
– Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de conflict de interese;
– Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de corupție: darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență;
– Modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau și modificări ale modului de sesizare denunțul și plângerea.

Urmare a solicitării ministrului, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a întocmit o notă prin care indica explicit ce decizii ale Curții Constituționale ar fi trebuit transpuse în legislație, indicând în concret o soluție pentru fiecare modificare. Totodată, personalul de specialitatea a opinat că este imposibil a justifica urgența pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG.

În cursul zilei de 17.01.2017, s-au întocmit proiectele de OUG privind modificarea CP și CPP, precum și cu privire la grațiere, renunțându-se la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu. În schimb, s-au introdus: un prag valoric minim al prejudiciului de 200.000 lei, condiția existenței unei plângeri penale prealabile precum și diminuarea pedepselor. De asemenea, s-a renunțat la modificarea infracțiunilor de corupție clasice, deoarece s-a atras atenția asupra posibilității sancționării României care este parte a Convenției de la Merida.

La data de 18.01.2017, aceste proiecte nu au mai fost introduse pe ordinea de zi suplimentară a Guvernului, așa cum se intenționase inițial, iar ulterior au fost publicate pe site-ul Ministerului Justiției pentru a se transmite opinii. Totodată, s-au solicitat puncte de vedere de la principalele instituții din domeniul judiciar.

După data de 25.01.2017, aceste opinii au fost centralizate de specialiștii Ministerului Justiției, majoritatea fiind critice, atât cu privire la fondul proiectelor, dar și cu privire la intenția promovării prin OUG, în sensul că nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a justifica urgența.

În toată această perioadă, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a întocmit 6 (șase) note prin care exprimau critici la adresa proiectelor amintite.

Cea mai consistentă notă este cea întocmită la data de 27.01.2017, ce conține peste 30 de pagini și în care se face o analiză a proiectului de modificare a CP și CPP prin prisma opiniilor exprimate de reprezentanții sistemului judiciar. Prin această notă, specialiștii Ministerului Justiției opinează că nu este oportună promovarea prin OUG.

În data de 31.01.2017, în jurul orei 17.00, Ministerul Justiției a solicitat emiterea de avize în vederea promovării unui proiect de OUG pentru modificarea CP și CPP, de la cele 5 (cinci) ministere avizatoare: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, Consiliul Legislativ și Consiliul Superior al Magistraturii.

La data de 31.01.2017, era programată ședința de Guvern având pe ordinea de zi discutarea, în vederea adoptării, a trei proiecte de acte normative privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și privind domeniul fiscal.

Ședința de Guvern a fost programată pentru ora 19.45, întrucât s-a așteptat redactarea și transmiterea avizului de la Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), referitor la proiectele de buget.

Cu referire la OUG de modificare a Codurilor (care de altfel nici nu figura pe ordinea de zi), până la ora programată inițial pentru ședința de Guvern – 19.45, au fost transmise către Secretariatul General al Guvernului doar avizul Ministerului Afacerilor Interne și cel al Consiliului Legislativ, adică doar două din cele cinci avize necesare.

Ministerul Afacerilor Interne a comunicat un aviz strict referitor la infracțiunile din domeniul circulației rutiere.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observații. Acest aviz atrăgea atenția asupra insuficientei motivări a caracterului de urgență a proiectului de OUG pentru modificarea Codurilor.

Referitor la avizul solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), trebuie precizat că această solicitare a fost înregistrată în jurul orelor 17.00, stabilindu-se ca termen de emitere a avizului, a doua zi, 1 februarie 2017, ora 9.00, fără nicio precizare cu privire la ședința de guvern din 31 ianuarie 2017. Mai mult, s-au trimis către CSM două forme ale proiectului de act normativ pentru modificarea Codurilor, respectiv sub forma ordonanței de urgență și sub forma proiectului de lege.

Deși nu a fost trimis un aviz de la CSM, reprezentanții Ministerului Justiției au atașat avizul negativ al amintitei instituții emis însă pentru forma proiectelor așa cum fuseseră publicate în data de 18.01.2017, deși între timp apăruseră modificări de substanță, dintre care sunt de amintit introducerea unor cauze de nepedepsire în cazul abuzului în serviciu și a favorizării făptuitorului.

Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un aviz formal, ministrul de resort semnând proiectul de act normativ pentru modificarea Codurilor chiar în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat „pe loc” acest aviz.

În privința avizului Ministerului pentru Relația cu Parlamentul (MRP), acesta a fost finalizat în jurul orei 20.00, fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat. Acest aviz de oportunitate cu observații și propuneri a fost înregistrat și ștampilat la cabinetului ministrului pentru Relația cu Parlamentul, căpătând caracter de act oficial. Imediat după înregistrare, semnare și ștampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungând la Ministerul Justiției în jurul orei 20.02, faxul fiind înregistrat cu ștampilă și număr de înregistrare, conform metodologiei, astfel că a devenit, la rândul său, un act oficial.

Acest prim aviz al MRP era intitulat aviz de oportunitate cu observații și propuneri. Conform metodologiei, în acest caz, proiectul de OUG pentru modificarea CP și CPP, sau trebuia modificat în sensul celor solicitate de MRP sau se renunța la adoptarea în forma OUG și se iniția ca proiect de lege care era trimis Parlamentului României.

Sintetic, avizul MRP, critica nemotivarea urgenței proiectului de modificare a CP și CPP. Acest aviz a fost predat de reprezentanții MRP către reprezentanții Ministerului Justiției.

Personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a luat la cunoștință despre conținutul avizului MRP după ora 20.00 și a comunicat, prin intermediari, către ministrul Justiției, impedimentele rezultate din avizul MRP.

Între orele 20.00 și 21.00, la sediul Guvernului, au avut loc discuții tensionate cu privire la avizul MRP, între reprezentanții MRP și reprezentanții Ministerului Justiției. În final, reprezentanții MRP au fost convinși să modifice avizul inițial, astfel că, în intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a CP și CPP.

Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat în jurul orelor 21.10 – 21.15, fiind înregistrat, semnat, ștampilat și transmis prin fax către Ministerul Justiției, unde a fost înregistrat cu același număr ca și primul aviz.

Este de menționat că, deși până la ora inițială stabilită pentru începerea ședinței de guvern – 19.45, a fost înregistrat la Secretariatului General al Guvernului, avizul de la CSAT (necesar pentru adoptarea proiectelor de buget aflate pe ordinea de zi), ședința de Guvern a fost totuși amânată până în jurul orei 21.00 din cauza nefinalizării avizului de la MRP cu privire la proiectul de OUG pentru modificarea CP și CPP. Această amânare a ședinței de guvern a avut loc, deși acest ultim act nu era menționat pe ordinea de zi și nici nu se solicitase suplimentarea ordinii de zi. Întreaga ședință de Guvern a durat între 15 și 25 minute.

În timpul ședinței, după ce s-au discutat și adoptat proiectele de acte normative privind bugetul de stat, precum și un proiect de hotărâre al Ministerului Transporturilor, ministrul Justiției a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu trei proiecte printre care și proiectul OUG pentru modificarea CP și CPP. Expunerea ministrului Justiției a durat 2-3 minute, iar proiectul OUG nr 13/31.01.2017 a fost aprobat de guvern, constatându-se formal existența avizelor, deși cel de la CSM era unul pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o simplă semnătură, iar primul aviz de oportunitate cu observații și propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG 13/2017) nu a fost atașat la dosarul de avize.

Cel de-al doilea aviz de la MRP, în original, a fost preluat de reprezentanții Ministerului Justiției chiar în seara zilei de 31 ianuarie 2017, însă a fost înregistrat la nivelul Ministerului Justiției abia a doua zi, 1 februarie 2017, la același număr cu primul aviz de la MRP – cel cu observații și propuneri (care fusese transmis prin fax la data de 31 ianuarie 2017, în jurul orelor 20.02).

Pe parcursul urmăririi penale au rezultat probe în sensul că primul aviz, cel cu observații și propuneri, transmis prin fax de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul către Ministerul Justiției, a fost distrus în interiorul ultimului minister menționat.

De asemenea, și originalul primului aviz cel cu observații și propuneri, emis de MRP și predat reprezentanților Ministerului Justiției, a fost sustras, la acest moment nemaifiind identificat în rândul documentelor existente în cadrul Ministerului Justiției.

Pe parcursul urmăririi penale în prezenta cauză, sesizându-se că sunt puse întrebări de către procurorii DNA, cu privire la circuitul documentelor în cadrul Ministerului Justiției, cu referire și la avizele de la MRP, transmise prin fax sau oficial, au fost făcute mențiuni nereale în condica de predare – primire de la cabinetul ministrului Justiției cu privire la primul aviz transmis prin fax de la MRP și înregistrat oficial cu număr și ștampilă la nivelul Ministerului Justiției. De asemenea, există date că ar fi fost plăsmuite și alte documente care să justifice mențiunile nereale din condica de predare primire de la cabinetul ministrului Justiției.

Astfel, în raport de aceste aspecte, s-a apreciat că este oportună extinderea urmăririi penale, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:
– Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, în raport de distrugerea primului aviz transmis prin fax de la MRP și înregistrat oficial la nivelul Ministerului Justiției (pe data de 31.01, ora 20.02), precum și de sustragerea originalului acestui prim aviz al MRP ce a fost predat reprezentanților Ministerului Justiției;
– Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri și fals intelectual, în raport de mențiunile reprezentând atestări ale unor date nereale, realizate pe parcursul desfășurării urmăririi penale, în cuprinsul condicii de predare/primire de la cabinetul ministrului, precum și cu privire la întocmirea altor documente care să ateste nereal respectivele mențiuni.


În concluzie,

1. Analizând actele aflate la dosar, se constată că nu se poate reține în prezenta cauză săvârșirea infracțiunii prev. de art.13 din Legea nr.78/2000 de către persoane ce dețin funcții de conducere într-un partid politic, care și-ar fi exercitat autoritatea sau influența politică în vederea adoptării, în seara zilei de 31.01.2017, a unei ordonanțe de urgență prin care au fost modificate codurile penal și de procedură penală, cu scopul favorizării unor persoane urmărite penal sau judecate care, în felul acesta, ar fi beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite, deoarece actele de urmărire penală efectuate în cauză nu au confirmat săvârșirea vreunei fapte de natură penală.

Raportând prevederile care incriminează infracțiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, la datele rezultate în urma efectuării urmăririi penale, se constată că, nu au rezultat date sau indicii concrete care să conducă la concluzia săvârșirii unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție.

În urma analizării actelor de urmărire penală aflate la dosar, mai precis a declarațiilor martorilor audiați în cauză, a documentelor ridicate și a celorlalte probe, nu au rezultat indicii concrete în sensul celor sesizate în sesizarea ce a stat la baza înregistrării prezentului dosar.

2. Având în vedere că, din analiza actelor de urmărire penală, rezultă indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni, respectiv:
– Favorizare a făptuitorului
– Prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului( prevăzută și sancționată de Legea 115/1999)
– Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri,
– Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri
– Fals intelectual,

și întrucât aceste infracțiuni nu intră în sfera de competență de Direcției Naționale Anticorupție, nefiind întrunite condițiile specifice prevăzute în Legea nr.78/2000 republic. sau a OUG nr.43/2002, cu referire la aceste cinci infracțiuni cauza se va disjunge și se va declina spre soluționare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

SONDAJ spectaculos în Franța. Candidatul independent urcă spectaculos și devine principalul favorit

Candidatul independent Emmanuel Macron şi-a îmbunătăţit scorul în intenţiile de vot pentru primul tur al scrutinului prezidenţial din Franţa şi se apropie de candidata extremei drepte Marine Le Pen, distanţându-se totodată de conservatorul Francois Fillon, transmite EFE.

Emmanuel Macron

Potrivit unui sondaj publicat duminică de postul de televiziune LCI, Macron ar obţine 25% din voturi în primul tur de scrutin, din 23 aprilie, cu patru puncte procentuale mai mult decât în urmă cu o lună. Prin urmare, în turul doi de scrutin, din 7 mai, Macron o va avea drept contracandidată pe Marine Le Pen, care creşte cu două puncte procentuale faţă de luna trecută şi obţine 27% din intenţiile de vot.

Sondajul a fost realizat la o zi după ce Macron a primit sprijinul politicianului de centru Francois Bayrou, pe care sondajele îl creditau cu circa 5% din voturi.

În ceea ce-l priveşte, Fillon continuă să cadă în sondaje şi se situează la 20% din intenţiile de vot, cu două puncte procentuale mai puţin decât acum o lună.

Pe locul patru s-ar clasa socialistul Benoit Hamon, care pierde un punct procentual, ajungând la 14%, şi se situează înaintea reprezentantului stângii dure, Jean-Luc Mélenchon, cu care caută să încheie o alianţă electorală.

Ședință CRUCIALĂ la Parlament: Liderii PSD decid cine va fi noul ministru al Justiției

psd aleg noul ministru de justitie

Liderii PSD se reunesc miercuri, de la ora 12.00, în cadrul şedinţei Comitetului Executiv Naţional, pentru a valida noile propuneri de miniştri la Justiţie şi Mediul de afaceri, social-democraţii urmând să decidă şi dacă îl vor sancţiona pe primarul din Iaşi, Mihai Chirica, în urma atacurilor lansate de acesta la adresa lui Liviu Dragnea, informează news.ro.

Şedinţa Comitetului Executiv Naţional al PSD va avea loc la ora 12.00, la Palatul Parlamentului.

Le Monde: Umorul, arma anti-coruptie in Romania

“La Bucuresti, revolta nu slabeste. Mobilizati gratie retelelor sociale, tinerii romani striga si afiseaza sloganuri amuzante si incisive contra guvernului”, scrie corespondentul Le Monde in Romania intr-un articol dedicat umorului acid ce caracterizeaza protestele din Romania.

proteste romania umor le monde

Le Monde scrie despre “un nou suflu politic” si trece in revista cateva dintre bannerele si scandarile protestatarilor: “Dragnea nu uita, vine Corduta sa te ia” sau “Ati reusit, ne-ati unit!”. Articolul il citeaza pe un tanar antreprenor, producator de bannere de plastic, care le-a oferit protestatarilor produse gratuite.

Le Monde arata ca protestul a fost eficient, determinand guvernul sa abroge ordonanta de urgenta care slabea lupta anti-coruptie: “Educati, amuzanti, putin insolenti, tinerii romani nu cedeaza in fata unui guvern care spera ca protestul se va dezumfla”. Dar Internetul ii ajuta pe tineri, arata ziarul francez.

SUSPANS: Ce a declarat ministrul de Interne la ieșirea de la DNA

carmen dan ministrul de interne

Ministrul de Interne a plecat de la sediul DNA după aproximativ o oră și jumătate. Carmen Dan a declarat că a fost audiată în calitate de martor în dosarul adoptării OUG 13.

“Am fost audiată în calitate de martor, am dat toate datele acolo. (…) O să facă DNA comunicări prin Biroul de presă”, a spus Carmen Dan, la ieşirea din sediul DNA.

Carmen Dan a fost unul dintre cei trei miniștri care au semnat OUG 13, alături de ministrul Justiției și ministrul Afacerilor Externe.

În dosar au mai fost audiați ministrul pentru Relația cu Parlamentul, Grațiela Gavrilescu, foști secretari de stat din Ministerul Justiției, funcționari din minister și secretarul general al Guvernului.

Mesajul care dă fiori reci Europei: Noile rachete ruseşti vor STRĂPUNGE orice scut antirachetă

Noile rachete balistice dezvoltate de Rusia vor fi capabile să depăşească orice sistem de apărare antirachetă al SUA, a declarat duminică seara vicepremierul rus Dmitri Rogozin, responsabil de industria apărării în guvernul de la Moscova, într-o emisiune la postul public de televiziune Rossia-1, potrivit RIA Novosti, transmite şi agerpres.

rachete rusia

La ora actuală, a spus Rogozin, Rusia are în dotare rachete de diferite tipuri, inclusiv “Voievoda” din perioada sovietică (“Satan”, în clasificarea NATO), rachete “sigure”, de care se teme Occidentul, potrivit acestuia.

În viitor, acestea vor fi înlocuite de noi rachete balistice intercontinentale, aflate în prezent în curs de dezvoltare, a afirmat vicepremierul rus, adăugând că procesul de creare a noi tipuri de rachete se derulează conform planului.

Sistemul de apărare antirachetă al SUA, atât cel actual, cât şi cel în perspectivă nu reprezintă niciun fel de ameninţare majoră pentru Rusia, a ţinut să sublinieze Dmitri Rogozin. “Noi vom străpunge această apărare”, a insistat el.

În primăvara anului trecut, Rusia se pregătea să testeze una dintre cele mai temute arme ale sale, Satan 2, despre care se spunea că ar putea distruge un teritoriu cât statul Texas sau cât Franţa, după cum scria la vremea respectivă Express.co.uk. Această racheta ar putea transporta până la 12 focoase nucleare. Potrivit experţilor, racheta ar fi invizibilă pentru sistemele antiradar şi s-ar deplasa cu o viteză atât de mare încât scutul de apărare antirachetă s-ar putea dovedi inutil.

În plus, presa internaţională informa la vremea respectivă că Rusia este pe cale să testeze noua sa rachetă Sarmat ICBM, la care lucrează de şapte ani. Aceasta ar urma să înlocuiască rachetele de tip R-36M2 Voievoda (SS-18 Satan, în clasificarea NATO).

Moscova percepe ca pe o ameninţare la adresa securităţii sale scutul antirachetă implementat de SUA în Europa şi a ameninţat în repetate rânduri cu contramăsuri.

Ministrul Justiției susține până la CAPĂT abrogarea OUG13. Ce spune despre recuperarea prejudiciilor

ana birchall oug 13

Ana Birchall a declarat la sediul DIICOT că susține abrogarea Ordonanței 13 și că Guvernul este foarte determinat în a sprijini lupta împotriva corupției și că este nevoie de eficientizarea procesului de recuperare a prejudiciilor din dosare

“Eu cred ca s-a spus ce trebuia sa se spuna despre aceasta initiativa. Decizia Guvernului este abrogarea Ordonantei 13 si acesta este si punctul pe care eu il voi sustine in toate dezbaterile parlamentare. S-a votat si eu voi sustina acest demers.

Ministrul interimar al Justiției a mai spus că Guvernul este foarte determinat în a sprijini lupta împotriva corupției și că este nevoie de eficientizarea procesului de recuperare a prejudiciilor din dosare.

„Am transmis că actualul executiv este foarte determinat în a lupta și a sprijini lupta împotriva corupției și i-am asigurat de tot sprijinul nostru, atât cât putem face la ministerul Justiției, pe această perioada de interimat pe care eu o asigur”, a declarat Birchall.

Întrebată ce se poate face pentru o mai mare recuperare a prejudiciilor, Birchall a precizat: ”Este un lucru extrem de important. În Parlament am acordat atenție deosebită înființării agentiei pentru recuperarea prejudiciilor. Cred că o eficientizare din punctul de vedere al recuperării prejudiciilor este un lucru absolut normal pentru că, până la urmă, statul trebuie să-și recupereze fiecare leuț care este furat. Recuperarea prejudiiilor este o temă de preocupare inclusiv la nivelul nostru”.