Stefan Birica

Stefan Birica 5.00/5 (100.00%) 10 vot[uri]

Stefan Birica este nascut la data de 01.10.1960, in judetul Iasi. Stefan Birica este in acest moment Lector universitar la Universitatea Bioterra din Bucuresti.

Legaturi externe ce duc catre alte informatii despre Stefan Birica

Alte informatii puteti gasi pe blogul personal http://www.stefan-birica.ro/ sau pe Pinterest. Acesta are atat pagina de WordPress cat si pagina de Tumblr

Domnul Stefan Birica are la activ Diploma de onoare Sfintii imparati Constantin si Elena, dar si multe alte reusite.

Mai jos puteti gasi cateva imagini cu acesta

stefan birica poza 1 stefan birica poza 2 stefan birica poza 3 stefan birica poza 4 stefan birica poza 6 stefan birica poza 7

stefan birica

Acesta a scris si un curs numit Drept si legislatie comunitara:

Mai jos aveti cateva randuri din acest curs:

În anul 1947, SUA lansează planul Marshall de ajutorare a statelor europene ale căror dificultăţi economice şi sociale datorate celui de-al doilea război mondial păreau insurmontabile. Înaceeaşi perioadă ia fiinţă Organizaţia Atlanticului de Nord – NATO. Evoluţia economică şi socială este marcată de teama apariţiei unei noi puteri militare care să acţioneze într-o formă distructivă asemeni Germaniei. Pentru eliminarea unei astfel de ameninţări s-a insistat, spre sfârşitul anului 1948, asupra supravegherii producţiei de cărbune şi oţel – materii prime folosite în industria de armament –, de către o autoritate internaţională.
La 16 aprilie 1948 a fost înfiinţată Organizaţia de Cooperare Economică Europeană, atât pentru aplicarea planului Marshall, cât şi în vederea promovării cooperării europene (George Marshall, şeful Statului Major al armatei SUA în cel de-al doilea război mondial – secretar al Departamentului de Stat – 1947-1948, Premiul Nobel pentru pace în 1953).
Pe acest fond, al frământărilor economice postbelice şi al imaginilor şocante datorate acţiunilor îndreptate împotriva fiinţei umane săvârşite în lagărele naziste, la 5 mai 1949 a fost creat Consiliul Europei, având ca membri fondatori zece state: Belgia, Danemarca, Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Norvegia şi Suedia. Prima realizare a Consiliului Europei a fost adoptarea şi deschiderea spre semnare, la 4 noiembrie 1950, la Roma, a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.În acest context deosebit de dinamic, Franţa, care se simţea ameninţată în continuare de norii războiului, trebuia să găsească o soluţie care să îi ofere garanţii suplimentare faţă de cele date de acordurile internaţionale. Un rol important îi este atribuit lui Jean Monet, datorită căruia s-au făcut primele demersuri în scopul realizării unei noi unităţi europene. Acesta, îndeplinind funcţia de şef al Organizaţiei Naţionale a Planificării (din Franţa), a propus ca producţia de cărbune şi oţel din Franţa şi Germania să fie administrate de un organism supranaţional. Planul pentru crearea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), anunţat la 9 mai 1950 de Robert Shuman – ministrul de Externe al Franţei –, a stat la baza semnării Tratatului privind constituirea CECO, intrat în vigoare la 25 iulie 1952, valabil pe o durată de 50 de ani. Italia şi ţările Benelux au sprijinit imediat acest plan, iar la 18 aprilie 1951 a fost semnat Tratatul de la Paris între Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg şi Olanda. CECO şi Adunarea sa parlamentară au fost înfiinţate la 10 august 1952, iar Jean Monet a devenit primul preşedinte al Înaltei Autorităţi a Cărbunelui şi Oţelului – organism independent de statele membre, chemat să vegheze şi să pună în valoare interesele organizaţiei. Alături de Înalta Autoritate mai funcţionează Consiliul de Miniştri, Adunarea Generală şi Curtea de Justiţie.
Înalta Autoritate este compusă din persoane independente, numite de guvern, dispune de fonduri proprii provenite din prelevări directe percepute asupra producţiei de oţel şi cărbune şi taxe vamale unice, beneficiind de autoritatea necesară spre a impune obligaţii statelor membre şi producătorilor în sensul dispoziţiilor tratatului. Consiliul de Miniştri (Consiliul Special de Miniştri) – organ interguvernamental cu funcţie de decizie, creat pentru apărarea intereselor ţărilor membre. Adunarea Comună, formată din membrii parlamentelor naţionale, în faţa căreia Înalta Autoritate este răspunzătoare pentru aplicarea Tratatului. Din anul 1979 Adunarea Comună este compusă din membri aleşi prin vot universal.
Curtea de Justiţie s-a constituit ca organism jurisdicţional care să asigure respectarea normelor juridice ale comunităţii.
În anul 1952 izbucneşte războiul din Coreea care, pe fondul creării unor conflicte de interese determinate de intenţiile constituirii unor organisme militare, motivează opoziţia unor ţări europene faţă de realizarea unei comunităţi de apărare. Ţările Benelux au adoptat un proiect olandez care prevedea crearea unei pieţe comune generalizate unde produsele să circule liber, neîngrădite, desfiinţându-se barierele vamale dintre statele membre. S-a propus convenirea unei conferinţe în scopul de a pune la punct texte pentru un tratat care să aibă în domeniul său de aplicare o colaborare mai apropiată privind politica energetică, infrastructura transporturilor, dezvoltarea şi folosirea paşnică a energiei atomice. Proiectul a fost discutat şi aprobat la întâlnirea din 1-2 iunie 1955 de la Messina – Italia a miniştrilor de externe ai celor şase state. Cu acest prilej s-a convenit organizarea mai multor conferinţe şi constituirea unui comitet de reprezentanţi guvernamentali care să propună măsuri necesare pentru edificarea unei pieţe comune. Preşedinţia acestui comitet a fost încredinţată lui Paul-Henry Spaak. Comitetul de delegaţi guvernamentali în şapte şedinţe succesive elaborează două proiecte de tratat: unul instituind Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (EURATOM), prevăzând cooperarea la dezvoltarea tehnologiei privind energia atomică şi celălalt instituind Comunitatea Economică Europeană (CEE), care au fost semnate la Roma, la 25 martie 1957. Intrarea în vigoare a acestor două tratate a avut loc la 1 ianuarie 1958, ca urmare a ratificării lor de către părţile contractante.
Tratatul EURATOM cuprinde dispoziţii privind folosirea energiei atomice în scopuri civile, facilitatea investiţiilor în domeniul nuclear, dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi a distribuirii tehnicii în domeniu etc.
Tratatul privind Comunitatea Economică Europeană stabileşte că misiunea Comunităţii este de a promova o dezvoltare armonioasă a activităţilor economice prin stabilirea unei pieţe comune şi prin apropierea politicilor economice ale statelor membre.

BREAKING NEWS:  Incidente violente în principala tabără pentru refugiaţi din Bulgaria

Acesta este doar inceputul cursului.