Criză de sânge în spitalele din Capitală: Pacienţii internaţi au nevoie de sângele donatorilor

Este din nou criză de sânge în Capitală. Centrele de transfuzii acoperă doar 70 la sută din cantitatea cerută de spitale şi apelează la donatori. Printr-un simplu gest, fiecare dintre noi poate salva trei bolnavi! Pentru un copil internat la reanimare, o pungă de sânge înseamnă încă o zi de viaţă.

criza de sange bucuresti

Acest bărbat diagnosticat cu o formă gravă de cancer e atât de slăbit, încât abia poate articula câteva cuvinte. E internat de 11 zile la Institutul Fundeni din Capitală şi speră ca oamenii cu suflet mare să doneze sânge şi să-l salveze. Gândul că acasă îl aşteaptă doi băieţi adolescenţi îl ajută să treacă peste aceste momente cumplite.

Alţi zeci de pacienţi internaţi în Institutul Fundeni se roagă şi ei pentru o minune. Unii ar fi trebuit operaţi, dar în lipsa sângelui, li se tot amana intervenţiile. În lipsa sângelui, unii pacienţi mor. Împreună putem să-i ajutăm pe aceşti bolnavi, conform TVR. Pot dona sânge românii care au între 18 şi 60 de ani, peste 50 de kilograme şi puls regulat. Nu trebuie să fi suferit vreo intervenţie chirurgicală în ultimele şase luni. De asemenea, nu trebuie să fi avut sau să aibă hepatită, TBC, sifilis, malarie, epilepsie, ulcer, diabet, cancer, boli psihice, de inimă sau de piele.

Titularii ‘cărţilor verzi’ nu sunt vizaţi de restricţiile de călătorie decise de Trump

trump inchide granitele cu musulmanii

Autorităţile americane au anunţat luni că rezidenţii în SUA titulari ai ‘cărţilor verzi’ nu sunt vizaţi de restricţiile de călătorie adoptate de preşedintele Donald Trump împotriva cetăţenilor unor state islamice, astfel că titularii acestor documente pot reveni în SUA, relatează agenţia Reuters. Precizarea pune capăt confuziei create după ce preşedintele Donald Trump a semnat vineri un ordin executiv prin care se interzice intrarea pe teritoriul SUA a cetăţenilor din şapte state majoritar musulmane – Irak, Iran, Libia, Somalia, Sudan, Siria şi Yemen -, declanşând un val de critici şi de proteste pe plan intern şi internaţional.

Confuzia a avut efecte mai ales în aeroporturile din afara SUA, în condiţiile în care numeroase companii aeriene au refuzat îmbarcarea cetăţenilor proveniţi din respectivele state. Oficialii de la Washington au precizat ulterior că titularii cărţilor verzi vor fi supuşi unor verificări suplimentare înainte de a li se accepta intrarea în ţară. ‘Rezidenţii permanenţi legali care călătoresc pe baza (unui document) I-551 vor fi autorizaţi să se îmbarce în avioanele care au ca destinaţie SUA şi excepţiile vor fi examinate de la caz la caz la punctele de intrare’, a indicat Departamentul pentru Securitate Internă, conform Agerpres. La rândul ei, Kellyanne Conway, consiliera lui Trump, a declarat luni că normele privind ‘cărţile verzi’ nu sunt afectate, dar ele necesită unele clarificări.

Mafia lemnului din România a ajuns în presa din străinătate: Cine distruge pădurile

paduri defrisate romania

Jurnaliștii de la France 2 au făcut o anchetă ce vizează mafia din România. Ancheta „Cash Investigation” vizează etichetele care se regăsesc pe produsele din lemn și care ar trebui să garanteze o gestionare responsabilă a pădurilor. Potrivit France 2,  traficul de lemn din lume reprezintă 11 miliarde de dolari, aproape cât traficul de droguri.

Statisticile arată că 15-30% din lemnul vândut la nivel mondial provine din surse ilegale. Investigația jurnaliștilor francezi a ajuns până la pădurile din România. Aceștia acuză compania IKEA că preia cu bună știință lemn tăiat ilegal de mafia ce domină multe zone din țara noastră, transmite Antena3.

Turcia și Grecia, la un pas de RĂZBOI: TENSIUNI în Marea Egee

turcia si grecia

Nave de război greceşti şi turceşti s-au poziţionat pentru scurt timp duminică faţă în faţă în Marea Egee, în apropierea insuliţelor greceşti pe care Ankara le revendică, ceea ce constituie un nou episod survenit pe fondul tensiunilor crescute între cele două ţări, relatează AFP.

Potrivit Ministerului Apărării grec, o navă lansatoare de rachete a Marinei turce, însoţită de două ambarcaţiuni ale forţelor speciale, au pătruns în apele teritoriale greceşti în apropierea insuliţelor greceşti Imia pe care Turcia le revendică atribuindu-le denumirea Kardak.

Nave ale gărzii de coastă elene, însoţite de o navă de patrulare a Marinei, “au supravegheat în permanenţă mişcările navelor turceşti’ şi le-au avertizat de ‘violarea’ apelor teritoriale greceşti pe care au comis-o. Navele turceşti au părăsit zona după şapte minute, a indicat ministerul.

În Turcia, presa a relatat iniţial că navigarea spre insulele Imia a unei nave turceşti care îl avea la bord pe şeful statului major generalul Hulusi Akar fusese blocată de Grecia.

Agenţia de presă turcă Dogan a semnalat chiar “momente de tensiune” timp de o jumătate de oră înainte ca nava turcească să-şi modifice cursul spre Bodrum, port situat în sud-vestul Turciei.

Dar după puţin timp, forţele armate turceşti – citate de agenţia Anadolu – au comunicat că o mică navă a pazei de coastă greceşti a sosit şi a supravegheat de la distanţă ambarcaţiuni turceşti aflate în zonă.

Ele au indicat că generalul Akar “trecea în revistă şi inspecta” navele turceşti aflate în Marea Egee.

Acest incident intervine după ce Curtea Supremă a Greciei a refuzat extrădarea în Turcia a opt militari turci acuzaţi de Ankara că ar fi participat la puciul eşuat din 15 iulie, atrăgându-şi dezaprobarea Ankarei care a ameninţat că va anula acordul de reprimire a migranţilor semnat cu Grecia şi Uniunea Europeană, anunță Agerpres.

Insulele Imia, situate la doar 7 km de coastele turceşti, au generat în trecut tensiuni puternice între Ankara şi Atena. În 1996, cele două ţări au fost pe punctul de a-şi disputa cu armele proprietatea asupra lor. Ele şi-au trimis forţe navale în zonă, dar apoi s-au dezangajat după o puternică presiune diplomatică exercitată de SUA.

Flashmob inedit în faţa Guvernului: NU Legii Graţierii şi Amnistiei

flashmob la guvern

Flashmob neobișnuit în fața Guvernului. Comunitatea online “Corupţia ucide” au anunțat un flashmob inedit, joi, în faţa sediului Guvernului din Piaţa Victoriei.

“O să stăm nemișcați timp de 30 de minute, cu privirea ţintită spre Guvern. Dacă ai şi un mesaj sau un banner, hai cu el. Daca aveţi “props”, adică obiecte ce pot să fie utile, de exemplu o pereche de cătuşe, hai cu ele”, scriu organizatorii.

Modalitatea inedită de protest a fost inspirată de coregrafului turc Erdem Gunduz, cunoscut drept “Standing man”. Mai multe astfel de proteste au avut loc în Turcia.

Graţierea, cartoful fierbinte ţinut de PSD în mână de 10 ani. Cum a căzut PSD în propria-i capcană

psd-gratiere

Şi-a urcat în cap românii şi a devenit primul guvern contestat în stradă la nici prima lună de la investire, iar acum, atacat pe toate fronturile, inclusiv de unii parteneri externi, Executivul Grindeanu se vede silit să dea înapoi şi să pună în cui, un deziderat urmărit de conducerea social-democrată timp de 10 ani. În fapt, în ultimii 26 de ani, problema tratamentului deţinuţilor în închisori, la pachet cu chestiunea suprapopulării penitenciarelor, nu a interesat aproape pe nici un guvernanant până când după gratii nu au ajuns şi politicieni din eşaloanele superioare de conducere. Ştiripesurse îşi propune să vă arate mai jos modul în care a evoluat problema deţinuţilor din ’90 încoace şi feleul în care decidenţii politici s-au folosit de această temă pentru a-şi atinge adevăratul obiectiv din propria lor agendă.

Timp de 20 şi ceva de ani, mai nimeni nu a fost interesat cu adevărat de condiţiile de detenţie din închisori, cu atât mai mult politicienii care s-au perindat la conducere. Amchetele DNA şi condamnările ce a au urmat, inclusiv prin aducerea unor nume după gratii, precum Adrian Năstase şi Dan Voiculescu, au provocat un adevărat cutremur printre politicieni care şi-au adus aminte brusc că există o serie de decizii CEDO care au obligat statul la plata unor despăgubiri serioase pentru unii deţinuţi de rând şi au căutat să le folosească pentru a uşura soarta colegilor din politică aflaţi în suferinţă după condamnări pentru diverse fapte de corupţie.

Pînă atunci, situaţia din penitenciare a lipsit de pe radarul celor aflaţi la putere. Din 2000 până în 2012 au fost ani la rând în care în cele 36 de penitenciare au existat un număr dublu faţă de deţinuţii de acum, adică peste 50.000 de persoane. În timpul guvernării Năstase, de exemplu datele Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor , ANP, arată că închisorile găzduiau în mod constant în jur de 48-49.000 de deţinuţi. Cu toate acestea, documentele vremii nu atestă niciun interes al guvernanţilor pentru această problemă.

Doar în 2003 regăsim o decizie a Curţii Constituţionale, emisă în urma unui demers a unor simpli avocaţi, pe tema graţierii colective, care au ridicat problema discriminării. La cea vreme, legea acorda graţiere  doar celor cu condamnări definitive, în timp ce avocaţii pledau pentru ca această măsură să se aplice şi celor care au comis exact faptele pentru care se acordă graţiere, dar care n-au primit încă o condamnare definitivă. „În cazul graţierii colective sunt preponderente raţiunile de realizare a unei politici penale şi sociale faţă de o anumită categorie de condamnaţi pentru infracţiuni ce nu prezintă un pericol social ridicat şi care au dat dovezi temeinice de îndreptare, oferindu-li-se acestora posibilitatea de a beneficia de clemenţa legiuitorului“, a decis atunci Curtea,care arăta că „graţierea colectivă se acordă prin lege organică, de către Parlament“. Deci nu prin ordonanţe de urgenţă cum a încercat acum să procedeze Guvernul Grindeanu şi nu fără o evaluare, în prealabila a riscului social pe care îl poate comporta o asemenea măsură.

Mai mult judecătorii CCR au ajuns la concluzia că e discriminatoriu ca, pentru aceleaşi fapte, un condamnat definitiv să scape, iar altul, cu o condamnare doar în primă instanţă, spre exemplu, să rămână după gratii.  „Durata procesului penal şi finalizarea acestuia depind adesea de o serie de factori cum sunt gradul de operativitate a organelor judiciare, incidente legate de îndeplinirea procedurii de citare, exercitarea sau neexercitarea căilor de atac prevăzute de lege şi alte împrejurări care pot să întârzie soluţionarea cauzei“, susţinea atunci CCR.

În urma acestei decizii, Parlamentul a modificat legea. Graţierea s-a acordat exclusiv pentru faptele săvârşite până la intrarea în vigoare a legii, nu pentru condamnările definitive existente până la intrarea în vigoare a legii.

A fost nevoie ca oameni influenţi, de la oameni de afaceri influenţi, la politicieni cu diverse funcţii şi demnităţi să experimenteze la rândul lor condiţiile din închisori pentru ca un lobby serios în această direcţie să fie declanşat. Cot la cot cu avocaţii, o serie de parlamentari social-democraţi, unii dintre ei apropiaţi ai unora dintre politicienii condamnaţi, au iniţiat o serie de demersuri şi proiecte legislative prin care au cerut amnistia şi graţierea pe motiv de suprapopulare a închisorilor, în paralel cu tentativele de golire de conţinut a legislaţiei penale, cum a fost binecunoscuta „marţe neagră”.

În primăvara lui 2013, fostul premier PSD, Victor Ponta recunoştea că închisorile din România sunt prea aglomerate, iar statul român ar putea suferi condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din cauza aceasta, dar susţinea că nu se pune problema unei graţieri colective. Nici a construcţiei de noi penitenciare, pe motiv că Opoziţia ar sări şi ar arăta că fondurile sunt necesare însă şi pentru spitale sau şcoli.

Premierul a fost de acord cu ideea că o firmă privată poate să construiască un penitenciar, însă Guvernul este cel care trebuie să achite costurile de exploatare. La cea vreme, numărul de deţinuţi din penitenciarele româneşti ajunsese la 33.600, iar costurile lunare pentru un deţinut la 2.397 de lei, bani în cea mai mare parte suportaţi de la bugetul de stat. Numărul unităţilor de detenţie crecuse de la 36 la 43, cu o capacitate de 27.700 de locuri între care un penitenciar pentru femei, patru penitenciare pentru minori şi tineri şi opt penitenciare spital.

Cu toate acestea, fostul ministru al Justiţiei, Robert Cazanciuc arăta că este nevoie de deschiderea de noi unităţi de încarcerare, dar avertiza că e nevoie de un efoert financiar de un miliard de euro.

„În ultimii ani, numărul celor care intră în penitenciar este cu 10% mai mare, avem un grad de ocupare care merge până la 180% în anumite penitenciare, este foarte greu să administrezi un sistem penitenciar cu asemenea încărcare. Sistemul e supraîncărcat cu persoane care au săvârşit infracţiuni de mică gravitate. Este foarte dificil să pretindem celor care administrează penitenciarele să încerce forme de reeducare când eu nu am condiţiile minime de gestiune a unui sistem, ca să putem avea şansa unei reintegrări ulterioare trebuie să punem bazele unui sistem cu suficiente resurse”, declarat atunci Cazanciuc.

În loc de măsuri de reinserţie socială, pentru a preveni cazurile de recidivă din partea celor care şi-au ispăşit pedeapsa, politicienii au preferat soluţia graţierii. În ultimii trei ani de zile, în Parlament a „plouat” cu astfel de iniţiative legislative.

În februarie 2013, Mădălin Voicu şi Nicolae Păun, ambii deputaţi, veneau cu un astfel de proiect de amnistie şi graţiere, pe motiv că suntîngrijoraţi de condiţiile proaste din închisori. Ulterior, ambii au fost puşi sub acuzare în dosare instrumentate de DNA, dar au fost scăpaţi de colegii parlamentari, care au blocat solicitările procurorilor.

În Parlament, proiectul lor de lege a avut un traseu sinuos, iar timp de doi ani şi nouă luni maşinăria PSD-PC a căutat căi de a-l transforma într-un instrument adaptat nevoilor pe care le are orice VIP afectat de lupta anticorupţie.

Chiar dacă nua fost adoptat, proiectul lor a devenit nucleul pentru ceea ce a devenit cunoscut ca „Marţea Neagră”- data de 10 decembrie 2013, atunci când, deputaţii din comisia juridică au amendat proiectul amnistiei şi graţierii, extinzîndu-i raza de acţiune pentru a include în prevederile ei şi persoanele aflate în stare avansată în diverse procese în derulare. Presiunea presei şi cea publică, internă şi externă, a silit reprezentanţii PSD să o scoată de pe agenda Parlamentului, abia în a doua jumătate a lunii noiembrie 2014, la două zile după prezidenţialele pierdute de Victor Ponta şi la 11 luni de la Marţea Neagră.

Eforturile în această direcţie aveau ssă fie reluate un an mai târziu. Lansată în politică de partidul lui Dan Voiculescu, în iunie 2014, senatoarea PC Cristiana Anghel depunea un proitect de lege care prevedea graţierea integrală pentru condamnări până în doi ani, cu o treime pentru condamnări între doi şi cinci ani, reducerea cu o pătrime a pedepesei pentru condamnări între cinci şi opt ani şi la jumătate pentru deţinuţi care au împlinit 60 de ani, femei gravide, persoanelor cu copii în întreţinere cu vârsta de până la cinci ani inclusiv, a persoane cu boli incurabile în fază terminală. Din nou, „imperativele umanismului” şi condiţiile grele din puşcării erau invocate de către iniţiator. Peste un an, acum din postura de parlamentar ALDE, Angel dă uitării acest proiect de lege şi cere pedepse cu închisoarea pentru insultă şi calomnie.

În octombrie 2014, opinia publică află datele devenite publice dintr-un dosar DNA care demonstrau modul în care social-democratul Viorel Hrebenciuc, acuzat de trafic de influenţă, îi solicita ministrului Dan Şova să iniţieze un proiect legislativ pe tema amnistiei şi graţierii, în schimbul sprijinului său pentru funcţia de preşedinte PSD.

Chestiunea graţierii avea să fie reluată abia în vara lui 2016. „Avem penitenciare cu peste 200% depăşită capacitatea. Pedeapsa e privarea de libertatea, nu umilirea, degradarea, tratamentul inuman. Nu o să mă feresc, o să spun public. Pun din nou problema unei amnistii şi gratieri colective. E vorba de pedepse mici, pentru fapte care nu pun în pericol siguranţă persoanei” arăta senatorul PSD Şerban Nicolae, ca justificare pentru proiectul de lege privind amnistia şi graţierea pe care intenţiona să-l depună.

Cuunoscut pentru relaţiile sale cu condamnatul Cătălin Voicu, senatorul erste acelaşi care cu un an şi jumătate înainte, în ianuarie 2015,vroia proiect de lege privind arestul preventiv. „Faptele săvârşite prin acte de corupţie nu se justifică ca fiind acte de pericol concret pentru ordinea publică. Avem în România, persoane foarte importante la cel mai înalt nivel, cazuri de parlamentari care au fost cercetaţi în libertate, judecaţi, condamnaţi şi care au ajuns în penitenciare pentru executarea unor pedepse privative de libertate fără ca să fie nevoie de arestarea lor preventivă, ceea ce arată că nu este o condiţie sine qua non într-o cercetare penală. Cazul lui Dan Voiculescu, de foşti miniştri, mă refer la Relu Fenechiu”, spunea la cea vreme Şerban Nicolae.

Între timp, „Raportul internaţional privind situaţia respectării drepturilor omului în România în 2014”, publicat de Departamentul de Stat al SUA în iunie 2015, remarca faptul că „condiţiile din închisori au continuat să fie dure şi, în unele cazuri, sub standardele internaţionale. (…) De la începutul lunii septembrie, capacitatea legală a sistemului de penitenciare era de 29.989 de locuri. Conform statisticilor oficiale, suprapopularea a reprezentat o problemă, în unele penitenciare nu s-a respectat suprafaţa standard de 4 m² per deţinut, conform recomandărilor Comisiei pentru Prevenirea Torturii a Consiliului Europei. Deţinuţii au avut acces la apă potabilă. Unele închisori au oferit acces insuficient la servicii medicale, iar hrană a fost de proastă calitate şi insuficientă. În unele închisori nu au existat încălzire şi ventilaţie adecvate şi iluminatul a fost insuficient. (…) Până la mijlocul lunii iunie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România în 11 cazuri pentru condiţiile neadecvate şi tratamentele inumane şi degradante din închisori”.

Venirea tehnocraţilor la Puterea redeschis problema deţinuţilor în închisori. Presată de PSD, ministrul justiţiei, Raluca Prună anunţa că Guvernul a aprobat un memorandum prin care solicita CEDO amânarea luării unei decizii pilot privind România pe subiectul condițiilor din penitenciare, şi anunţa că la nivelul Ministerului Justiției se are în vedere un plan de măsuri pe termen scurt și mediu.

Printre măsurile pe termen scurt avute în vedere, Prună menţiona o mai bună acțiune managerială la nivel de penitenciar care să prevadă și găsirea de soluții prin care condamnații să poată munci pe perioada detenției și astfel să își asigure o serie de beneficii ce decurg din munca prestată, inclusiv scurtarea perioadei de pedeapsă, aşa cum s-a procedat deja la nivelul unui penitenciar. Ministrul mai sublinia, totodată, și importanța sistemului de probațiune și consolidarea acestuia inclusiv prin suplimentarea posturilor de consilieri de probațiune, în timp ce, pe termen lung, vedea ca soluţii refacerea infrastructurii penitenciare și construirea de noi închisori.

În niciun caz, graţierea colectivă cu care noul Guvernul Grindeanu, prin ministrul Florin Iordache a venit pe masa executivului, fără un studiu de imapct şi fără să ia în considerare soluţiile alternative invocate de precedentul Guvern.

Mai mult, aflat în paralel, în faza de întocmire a noului proiect de buget de stat, Guvernul Grindeanu a anunțat că bugetul alocat Administrație Naționale a Penitenciarelor (ANP) va fi substanțial mai mic decât cel alocat pentru anul trecut. Şi asta în condiţiile în care, la sfârșitul anului 2016, au fost returnați la bugetul de stat circa 30 de milioane de euro.

Pe lista de anul acesta a bugetului alocat de Guvernul Grindeanu Ministerului Justiției, în dreptul penitenciarelor scrie: 1,030 miliarde lei. Asta înseamnă o scădere cu 1,39 la sută față de anul trecut, atunci când au fost alocați 1,044 miliarde de lei. Scăderea este pusă de oficialii Ministerului Justiției pe seama faptului că ANP n-a cheltuit toți banii alocați anul trecut, în buna parte şi din cauza războiului purtat de Raluca Prună cu fostul şef ANP, Claudiu Bejan.

Din această sumă, puteau fi modernizate 11.000 de locuri de detenție, dar în bugetul de anul acesta nu au mai fost alocați. Prins cu m âta în sac, premierul Sorin Grindeanu a anunţat aseară, după o discuţie cu toţi miniştrii la sediul PSD din Băneasa că bugetul ANP va creşte substanţial.

Presat de opinia publică, ameninţat de noi proteste în stradă şi de perspectiva unui referendum popular anunţat de preşedintele Klaus Iohannis care să cuprindă problema graţierii în sfera luptei anticorupţie, Guvernul Grindeanu îşi vede demolată toată argumentaţia pentru măsura de graţiere colectivă şi deja bate în retragere.

Afară , deciziile de graţiere colectivă şi-au dovedit ineficacitatea. În 2006, confuntat cu legătura indubitabilă dintre valul de crime şi graţierea acordată de Parlament la scurt timp de la instalare pentru 24.000 de infractori condamnaţi, Guvernul italian a renunţat pe viitor la astfel de măsuri pentru a soluţiona problema supraaglomerării închisorilor şi a apelat la masuri alternative, precum renovarea şi construcţia de noi penitenciare.

Şi alte ţări au găsit alte soluţii alternative la graţiere. În Belgia, condamnaţii se pot elibera condiţionat după ce au executat o treime din pedeapsă, iar recidiviştii după ce au executat două treimi. În Franţa, Polonia, Cehia şi Italia infractorii primari se pot libera condiţionat după ce au executat o jumătate din pedeapsă. În Italia, odată eliberaţi condiţionat, ei sunt monitorizaţi electronic.

La această oră, Guvernul Grindeanu şi-a văzut anulat şi ultimul argument – cel al pericolului de plată a peste 80 de milioane de euro, drept sancţiuni venite de la CEDO. Aflat la Strasbourg, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nici vorbă de aşa ceva.

”Am discutat și cu președintele CEDO și cu cel al Comisiei de la Veneția. Toată lumea mă întreabă ce se întâmplă la voi în țară. Am vorbit și despre posibilele amenzi de la CEDO și pot să lămuresc problema. Această decizie pilot va fi redactată și va fi făcută cunoscută în prima jumătate a acestui an și se va referi la situația din închisorile românești. Trebuie să găsim soluții. În mod eronat s-a spus acasă că se cere grațierea. E doar o mică parte a soluției. Nici vorbă de o presiune din partea CEDO. Lucrurile sunt rezonabile, iar despre partea de sancțiuni sau amenzi nu se pune problema, Nu se pune problema de o amendă. Vă spun că nu există așa ceva și nu va fi o amendă, amenzile nu se dau paușal. A făcut cineva un calcul pe colțul mesei când s-a vorbit despre amenda de 80 de milioane de euro. Să vedem ce dorește CEDO de la noi, să elaborăm un pachet serios și nu va fi nicio problemă. Rezolvăm problema acasă”, a spus şeful statului

“Am un plan B dacă aceste ordonanțe trec. Chestiunea cu referendumul e o chestiune politică. CEDO e ceva tehnic care trebuie rezolvat. Graţierea nu este soluţia. Asta să înţeleagă cei care se agită cu graţierea. Această discuţie îmi confirmă că la noi acasă s-a pus problema total greşit. S-a mers pe scoaterea unei teme din context într-un fel nepotrivit. Nu ştiu ce face guvernul. Nu exclud graţierea, dar nu pentru politicieni. E o aberaţie. Graţierea e pentru cei din închisori, nu pentru cei din Parlament care aşteaptă graţierea.”, a mai spus Iohannis, arătând că România are 18 luni la dispoziție pentru a-și rezolva problemele.

În acest context, guvernanţii au şi ei propriul lor plan B. Potrivit unor surse din PSD, soluţia adoptării graşierii prin OU va fi abandonată şi se va merge în Parlament prin iniţierea unor proiecte de lege. Totodată, este analizată şi posibilitatea eliminării pedepselor cu suspendare din proiectul graţierii, pentru a nu se mai da apă la moară că poriectul este făcut cu dedicaţie pentru liderul Liviu Dragnea, care are o astfel de condamnare. În paralel, prejudiciile ar urma să fie recuperate de stat în orice formă de graţiere.

Proteste gratiere și modificare Cod Penal în mai multe capitale europene/ Foto

Manifestatii impotriva initiativelor guvernului privind amnistia si gratierea au fost organizate, duminica, si in mai multe capitale europene. Zeci de romani s-au adunat sa protesteze la Londra, Copenhaga, Paris si Roma, dupa cum au transmis cititori stiripesurse.ro

“Senatul Romaniei – carpa pentru infractori”, “In democratie hotii stau la puscarie” sau “No pardon for corrupt Romanian politicians” sunau cateva dintre mesajele participantilor de la manifestatiile diasporei.

Proteste la Londra:

Protest la Paris:

Protest la Copenhaga:


Protest la Haugesund (Norvegia):


Protest la Milano:

PSD îl AVERTIZEAZĂ pe Iohannis: ‘UNICA soluție este SUSPENDAREA președintelui’

iohannis proteste

Europarlamentarul PSD Victor Boștinaru a criticat dur prezența lui Klaus Iohannis în mijlocul protestatarilor din București. “Este de o maximă gravitate și, dacă lucrurile vor continua pe aceeași linie, unica soluție la conflictul politic este suspendarea președintelui.”, a spus social-democratul.

”E cel mai grav lucru comis de un președinte al României, din ’90 încoace. Nu are comparație sau egal. Este fără precedent la scara Uniunii Europene, nu există un singur episod în care un președinte al unei țări să conducă o acțiune de protest împotriva Guvernului, dând mai degrabă imaginea unei republici bananiere. În seara asta nu au fost doar negate de președinte articole din Constituție, au fost încălcate. Dacă acest conflict va continua în aceeași notă, acest conflict profund dăunător, nu poate fi soluționat decât prin suspendare” a spus Victor Boștinaru în emisiunea ”La Ordinea Zilei”.

Câteva mii de persoane s-au adunat duminică seara în Piaţa Universităţii din Capitală, dar și în alte orașe din țară, pentru a protesta faţă de modificările care ar putea fi aduse legislaţiei penale.

Ce scrie presa internațională despre protestele din România

protestatari romania

Protestele din România au ajuns în atenţia presei internaţionale, care notează că mii de români au ieşit în stradă pentru a-i cere Guvernului să renunţe la planurile de a elibera circa 3.000 de deţinuţi, scrie news.ro.

Zeci de mii de români au ieşit în stradă în capitala României, Bucureşti, şi în alte oraşe, scrie BBC News, notând că unii manifestanţi au trecut de liniile poliţiei şi s-au îndreptat spre Guvern.

Televiziunea britanică explică faptul că premierul Grindeanu susţine că măsura va reduce supraaglomerarea din închisori, în timp ce criticii săi îl acuză că încearcă să îşi elibereze aliaţii condamnaţi pentru corupţie şi cer ca propunerile să fie dezbătute în Parlament.

Printre cei care urmează să fie eliberaţi, în cazul în care legea va intra în vigoare, se numără mai mulţi oficiali şi magistraţi.

BBC precizează că preşedintele Klaus Iohannis, care “a promis să elimine corupţia înrădăcinată”, s-a alătura manifestanţilor, spunând că aceştia sunt indignaţi pe bună dreptate.

Portalul POLITICO.EU scrie că cel puţin 20.000 de români au ieşit în stradă duminică la Bucureşti şi în alte oraşe importante din ţară, după manifestaţii de mai mică amploare miercuri şi joi.

Site-ul de ştiri notează că noul Guvern a fost învestit în funcţie în urmă cu mai puţin de o lună, după victoria detaşată a PSD din luna decembrie, în urma promisiunilor de a creşte salariile şi pensiile şi de a scădea taxele. Politicienii de opoziţie au subliniat că programul de guvernare promis de PSD înainte de alegeri nu a inclus o măsura de a comuta pedepsele, potrivit Politico.

Portalul prezintă şi reacţia liedului PSD Liviu Dragnea, potrivit căruia participarea preşedintelui la manifestaţie este începutul unei lovituri de stat. “El a spus că susţine acţiunile anticorupţie care sunt împotriva ‘corupţiei reale’, fără a explica ce este aceasta”, mai scrie Politico.

Jurnaliştii portalului notează că protestul vine după ce, în noaptea de vineri spre sâmbătă, încă un club faimos din Bucureşti a fost distrus de un incendiu.

Politico îşi încheie articolul precizând că Guvernul nu a menţionat protestele într-un comunicat publicat duminică în legătură cu o reuniune a premierului Sorin Grindeanu, care s-a întors de la învestirea lui Donald Trump, şi doi membri de cabinet care l-au informat despre incendiu.

RADIO FREE EUROPE/RADIO LIBERTY, care anunţă că cel puţin 15.000 de manifestanţi s-au strâns în Piaţa Universităţii, aminteşte că planurile noului premier Sorin Grindeanu “au fost criticate de preşedinte, de Procurorul General, de Curtea Supremă şi de procurorii specializaţi în combaterea crimei organizate”.

“Proiectele de decrete ale lui Grindeanu au alarmat oamenii care se plâng de lipsa de transparenţă şi de legiferarea prin decrete în loc de Parlament”, notează RFE/RL.

Şi agenţia BLOOMBERG notează că oficiali din sistemul de justiţie din ţară “au avertizat că (proiectele – n.r.) ar putea submina statul de drept şi perturba eforturile de luptă împotriva mitei”. Agenţia notează că preşedintele Klaus Iohannis, care a luat parte la protest, a cerut vineri cabinetului premierului Sorin Grindeanu să retragă propunerile şi că partidele de opoziţie USR şi PNL iau în considerare posibilitatea de a iniţia o moţiune împotriva Guvernului, deşi nu au majoritate parlamentară.

Anterior, agenţia de presă REUTERS a scris că mii de români “s-au strâns în ger în Piaţa Universităţii, locul tuturor protestelor majore după ce România a răsturnat comunismul, în 1989”.

“Manifestanţi de toate vârstele au fluturat pancarte pe care scria ‘Suntem treji’ sau ‘Vrem dreptate, nu corupţie’ şi au scandat ‘Hoţii’”, adaugă agenţia, precizând că mulţimii i s-a alăturat şi preşedintele Klaus Iohannis. .

Reuters notează că manifestaţii au avut loc şi la Cluj, Timişoara, Iaşi, Sibiu şi în alte oraşe din ţară, dar şi în faţa ambasadelor din Londra, Paris şi Copenhaga.

“Deşi România a aderat la Uniunea Europeană în 2007, sistemul său judiciar continuă să facă obiectul unei monitorizări speciale de către Comisia Europeană, care a lăudat eforturile magistraţilor de a combate corupţia, dar a notat că politicienii români au o istorie în care au încercat să impună legi care pot slăbi puterile de anchetă”, comentează agenţia la finalul articolului.

La rândul său,  AFP aminteşte că Executivul de la Bruxelles, “care supraveghează îndeaproape reforma justiţiei în România, a avertizat în raportul său anual din 2015 în legătură cu orice proiect care ar avea ca efect “achitarea persoanelor condamnate pentru infracţiuni de corupţie’”.

DPA notează că preşedintele Klaus Iohannis s-a alăturat protestului de duminică de la Bucureşti şi că manifestaţii similare au avut loc şi în alte oraşe din România.

Agenţia ASSOCIATED PRESS a scris că “mii de oameni au mărşăluit în capitala României şi în alte oraşe duminică, pentru a protesta faţă de propunerea Guvernului de a graţia mii de deţinuţi, măsură despre care criticii spun că ar putea submina lupta anti-corupţie”.

Printre cei peste 10.000 de manifestanţi care s-au strâns în Piaţa Universităţii din Bucureşti s-au numărat persoane în vârstă şi oameni cu copii pe umeri sau în braţe, notează jurnaliştii. Ei au numit PSD “ciuma roşie”, mai scrie AP, care precizează că preşedintele Klaus Iohannis s-a alăturat manifestaţiei.

Ştirea AP a fost preluată de publicaţii precum The Guardian, Washington Post sau Fox News

Agenţia belgiană BELGA afirmă că “peste 15.000 de români, inclusiv preşedintele Klaus Iohannis, au ieşit în stradă duminică pentru a protesta faţă de un decret care le-ar permite oamenilor politici să scape de urmăririle penale”.

Protestul de la Bucureşti a ajuns şi în atenţia postului iranian de televiziune PRESS TV, care notează că peste 10.000 de oameni au ieşit în stradă în toată România pentru a protesta faţă de planul Guvernului de a graţia mii de deţinuţi.

Televiziunea de la Teheran relatează că criticii proiectului premierului Sorin Grindeanu spun că acesta este un complot pentru a-i ajuta pe aliaţii Guvernului condamnaţi pentru corupţie şi alte infracţiuni.

Press TV oferă ca exemple cazul liderului PSD Liviu Dragnea, care a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudarea alegerilor, dar şi pe al lui Dan Voiculescu, „mogulul media condamnat la 10 ani de închisoare pentru spălare de bani”.

Liderul ALDE, care i-a jignit pe protestatari, decizie RADICALĂ: ‘Nu pe şest, ci pe faţă’

alde

După postarea controversată publicată pe pagina de socializare, vicepreședintele ALDE a luat o decizie radicală. Cătălin Beciu a şters de pe contul de Facebook postarea în care afirma că protestul care a avut loc, miercuri seară, în Bucureşti, faţă de intenţia Guvernului de a adopta ordonanţa privind graţierea, reprezintă „prima manifestaţie nazistă din ultimii 70 de ani din România”.

Totodată, el a făcut un nou comentariu după ce, joi seară, au avut loc noi proteste, întrebând de ce să meargă la puşcărie, cum cer manifestanţii, de ce este ameninţat liderul unui partid şi de ce doar cei care sunt în stradă au dreptul de a jigni.

„Am şters postarea care a făcut carieră pe facebook. Nu pe şest, ci pe faţă. De ce? Simplu: ca să nu mai fie invadate listele prietenilor”, a argumentat Beciu.