Complicatiile bolilor de tiroida NETRATATE!

Afectiunile tiroidei au o prevalenta crescuta in Romania, tara cunoscuta pentru deficitul de iod. Iritabilitatea, oboseala cronica, depresia, fluctuatiile in greutate sunt simptome comune. In lipsa tratamentului, bolile tiroidiene pot genera disfunctii la nivelul tuturor organelor si tesuturilor organismului, atrag atentia endocrinologii.

tiroida gat complicatii

Tiroida este o glanda endocrina esentiala pentru cresterea si dezvoltarea normala a organismului inca din viata intrauterina, iar hormonii tiroidieni sunt implicati in cresterea, dezvoltarea si functia tuturor tesuturilor, explica conf. dr. Diana Loreta Paun, medic primar endocrinolog. „Hormonii tiroidieni moduleaza o multitudine de procese metabolice, intervenind in metabolismul proteinelor, grasimilor si glucidelor, al vitaminelor si mineralelor, al altor hormoni, precum si in metabolismul energetic. Hormonii tiroidieni au, de asemenea, un rol esential in dezvoltarea sistemului nervos, deci in edificarea unui status neuro-psiho-intelectual de calitate, ceea ce l-a facut pe profesorul Parhon sa afirme ca «Nu exista civilizatie fara hormoni tiroidieni»“, adauga specialista.

„Deficitul de iod trebuie combatut“

Bolile tiroidiene, de la gusa endemica pana la tiroidite si de la nodulul tiroidian pana la cancer, sunt foarte frecvente in Romania. O statistica recenta arata ca din 2010 si pana in 2016, numarul bolnavilor cu hipertiroidie a crescut constant, ajungand la aproape 10.000, iar al celor cu hipotiroidie a trecut de 12.500 de persoane. E mult? E putin? Conf. dr. Diana Loreta Paun da detalii despre cum sta Romania la capitolul boli tiroidiene fata de celelalte tari ale UE. „Romania este cunoscuta ca o tara cu deficit de iod, ceea ce explica prevalenta crescuta a patologiei tiroidiene, a gusii endemice si a hipotiroidiei, comparativ cu celelalte tari europene, in special cu cele mediteraneene. Zonele cele mai deficitare in iod sunt regiunile subcarpatice“, explica universitarul.

Deficienta de iod, respectiv lipsa unei cantitati suficiente de iod in sol, apa si alimente reprezinta o importanta problema de sanatate publica si cauza uneia dintre cele mai frecvente patologii endocrine cu care se confrunta lumea civilizata. „Aceasta deoarece iodul este esential in producerea hormonilor tiroidieni. Cunoscut pentru faptul ca produce gusa endemica, deficitul de iod are insa manifestari si consecinte cu mult mai importante, in particular asupra dezvoltarii normale a creierului,  asa cum spuneam. Deficitul de iod si/sau de hormoni tiroidieni in timpul perioadei critice de dezvoltare va antrena modificari ireversibile in dezvoltarea cerebrala“, atrage atentia conf. dr. Diana Loreta Paun.

Pentru a asigura o productie constanta de hormoni tiroidieni, tiroida si-a elaborat un mecanism propriu de concentrare a iodului din circulatie si de sinteza a hormonilor care sunt apoi stocati si eliberati in circulatie. „Cand necesarul de iod dintr-o populatie nu este atins apar, treptat, perturbari ale functiei tiroidiene, iar cand deficitul este sever, apar gusa endemica, cretinismul, retardul mental, rate scazute de fertilitate, mortalitate perinatala si infantila crescuta, toate aceste complicatii fiind grupate sub termenul general de patologie prin deficit de iod. De aceea, deficitul de iod trebuie combatut.“

Femeile, mai predispuse la boli de tiroida

Desi bolile tiroidiene afecteaza ambele sexe la orice varsta, exista o predispozitie in randul femeilor. Cauzele sunt multifactoriale si nu sunt pe deplin cunoscute. „Este posibil ca bioritmul hormonal, ceasul biologic atat de exact al femeii sa constituie un factor de fragilitate la stres, ceea ce predispune femeia la boli endocrine, in general, si la patologie tiroidiana, in special“, mai spune conf. dr. Diana Loreta Paun.

Pe de alta parte, femeia este mult mai atenta cu sanatatea sa decat barbatul, deoarece ea este cea responsabila de soarta intregii familii si „nu isi poate permite sa se imbolnaveasca“.  „Asta o face sa constientizeze necesitatea de a se prezenta la medic ori de cate ori constata un simptom ciudat, asa ca avem posibilitatea de a diagnostica mai repede o afectiune tiroidiana la femei, comparativ cu barbatii.“

„Cateodata, nu ma pot da jos din pat“

Carmen are 47 de ani si, in urma cu trei ani, a fost diagnosticata cu tiroidita autoimuna. Avea un job stresant, pe seama caruia a pus oboseala care nu mai trecea. Muncea in schimburi, inclusiv de noapte, multe ore pe zi, chiar si in weekenduri. „In momentul in care am renuntat la jobul pe care il aveam am crezut ca aceasta oboseala va disparea, insa nu a fost asa. Oboseala asta de care va vorbesc este o stare permanenta. Te trezesti cu ea, traiesti cu ea. Sunt obosita deja acum cand vorbesc cu dumneavoastra, desi nu este decat pranzul, eu ma simt ca si cum ar fi ora 21.00. Cateodata, nici nu ma pot da jos din pat.“

Oboseala lui Carmen este amplificata si de faptul ca ea mai are si alte boli asociate. „Mai am un lupus eritematos, precum si scleroza multipla. Aceste afectiuni au fost anterioare tiroiditei autoimune. Se pare ca vin la pachet“, mai spune pacienta.

Alaturi de oboseala, Carmen mai are si alte semne: ii cade parul, pielea este uscata, are tulburari de concentrare, de memorie, de ciclu menstrual, precum si crampe musculare. „Cateodata, articulatiile mi se umfla, devin rigide si dureroase. Cele mai deranjante simptome sunt insa oboseala si aceasta stare a creierului in ceata. Este o stare pe care mi-e greu sa o descriu“, marturiseste Carmen.

Viata pacientei s-a schimbat complet dupa multele diagnostice pe care le are si pentru care urmeaza tratament. „Sunt pensionata pe caz de boala pentru ca, din pricina oboselii cumplite, imi era foarte greu sa ma concentrez la serviciu. Boala a fost un soc foarte mare si o cadere in depresie. Aveam alte planuri cu viata mea. Dar am inteles ca trebuie sa pun stop la tot ce am construit si sa am mai multa grija de mine. Pentru ca, intr-adevar, nu aveam timp de mine, sa ma odihnesc suficient.“

A avut noroc pentru ca familia – sotul si fiica de 24 de ani – au inteles-o si o ajuta. „Initial, nu le-a venit sa creada, cum nici mie nu mi-a venit sa cred. Incet-incet, s-au adaptat. Sotul meu imi acorda mult sprijin si a preluat multe treburi in casa. Dar sunt sigura ca multi prieteni considera ca sunt lenesa. Am vazut asta in ochii lor. Iar eu nu mai am rabdare sa le explic de ce nu mai pot sa fac anumite lucruri.“

Creste stresul, creste si numarul bolnavilor

Lipsa iodului reprezinta doar una dintre cauzele aparitiei gusii si hipotiroidiei, atrage atentia conf. dr. Diana Loreta Paun. „Etiopatogenia gusii endemice si a hipotiroidiei a capatat noi valente in ultimii ani, prin implicarea a numerosi factori: nutritionali, constitutionali, genetici, imunologici, stres. Expunerea la acesti factori de risc creste incidenta bolilor tiroidiene“.

In aparitia hipertiroidiei, in special a bolii Basedow-Graves, intervin atat factori genetici, cat si factorii externi, cum sunt expunerea la stresul acut sau cronic sau la diferite infectii. „Ca atare, pe masura cresterii nivelului de stres la care sunt expusi romanii, ne asteptam sa creasca si numarul pacientilor cu hipertiroidie. Se adauga expunerea la diverse noxe si alergeni alimentari sau de alta natura, cu exacerbarea imunitatii patologice, a autoimunitatii“. Spre exemplu, apele de baut poluate cu nitrati, contaminarea bacteriana si cu compusi organici sulfurati, precum si cu alte microelemente, cum sunt zincul, manganul si cuprul, pot fi factori cu rol important in aparitia gusii endemice.

O alta explicatie a cresterii numarului de bolnavi inregistrati este o mai buna colectare a datelor, la care se adauga diagnosticul precoce, prin imbunatatirea mijloacelor de depistare si cresterea gradului de constientizare a publicului larg privind frecventa si importanta afectiunilor tiroidiene, mai spune dr. Paun.

„Consecinte fatale in lipsa tratamentului“

Netratate, bolile tiroidiene pot genera disfunctii la nivelul tuturor organelor si tesuturilor organismului, cu consecinte extrem de variate si importante. „Dupa ani de evolutie fara tratament, consecintele pot fi fatale, prin aparitia unor complicatii severe, cum este coma mixedematoasa sau criza tireotoxica, cu mortalitate crescuta. De aceea este necesar ca bolile tiroidiene sa fie diagnosticate si tratate la timp“, conchide conf. dr. Diana Loreta Paun.

Tratamentul afectiunilor tiroidiene intra in competenta medicului endocrinolog care, dupa diagnostic, stabileste mijloacele optime de tratament: medicamentos, chirurgical, radioterapic sau combinat. Cum bolile tiroidiene sunt cronice, tratamentul lor este de lunga durata, uneori toata viata, cu monitorizare periodica.

Anumite perioade din viata, cum este perioada sarcinii, impun precautii speciale pentru un pacient cunoscut cu probleme tiroidiene. Interventia chirurgicala are indicatii clare, in anumite patologii, cum este cazul cancerului tiroidian, al gusilor mari, care dau tulburari de compresiune sau al hipertiroidiei recidivante.

Privire vie versus privire somnolenta

Secretia deficitara de hormoni tiroidieni de catre glanda tiroida duce la hipotiroidism, in timp ce hipertiroidismul reprezinta secretia in exces de hormoni tiroidieni. „Diagnosticul fiecarei afectiuni implica un examen clinic efectuat de catre medicul endocrinolog, completat cu analizele de laborator, constand, in primul rand, in dozarea hormonilor tiroidieni, T3 si T4, si a TSH-ului. Diagnosticul complet include stabilirea cauzei hipo- sau hipertiroidismului si presupune o serie de analize paraclinice in completare. Spre exemplu, pentru a stabili diagnosticul de tiroidita cronica autoimuna, se dozeaza anticorpii antitiroideni“, explica conf. dr. Diana Loreta Paun.

Hipertiroidianul este un pacient slab, agitat, nervos, emotiv, transpirat, vorbeste repede, are privire vie, descrie specialista: „Acuzele declarate de pacient sunt extrem de numeroase si variate: palpitatii, insomnie, pierdere in greutate, astenie fizica, tremuraturi fine ale extremitatilor, transpiratii, intoleranta la caldura, emotivitate, senzatie nespecifica de nod in gat“.

Hipotiroidianul este, in general, un pacient depresiv, care se misca si vorbeste incet, somnolent, friguros. „Pielea este aspra, uscata, groasa, rece, unghiile se rup, parul este lipsit de stralucire si cade usor. Bataile cardiace sunt rare, respiratiile sunt, de asemenea, rare, pacientul este constipat. Din cauza edemului generalizat – mixedem – impresia este de crestere in greutate, iar faciesul are aspect «in luna plina», cu pleoape groase, edematiate si privire stearsa, dand aspect de facies adormit, somnolent“.

„Sarea iodata nu e doar benefica, este necesara“

Beneficiile consumului de sare iodata de catre bolnavii de tiroida continua sa ramana subiect de discutii, in ciuda asigurarilor date de medicii endocrinologi, potrivit carora putine sunt cazurile in care bolnavii cu afectiuni tiroidiene ar trebui sa fie atenti la aportul de iod pe care il introduc in organism.

Pentru tara noastra, cea mai eficienta metoda de combatere a deficitului de iod este iodarea universala a sarii, da asigurari conf. dr. Diana Loreta Paun. Acest proces, care s-a instituit ca politica publica la inceputul anilor 1950, este cel mai bun exemplu de decizie in domeniul sanitar care s-a luat pe baza colectarii unor date epidemiologice din teritoriu. „Pentru ca, la acea data, cretinismul endemic – mai bine zis patologia prin deficit de iod, de la gusa endemica si pana la cretinismul endemic – a reprezentat o problema de sanatate publica in Romania. S-a luat astfel decizia unei atitudini preventive, adica iodarea sarii, care si-a dovedit eficienta in ani. Acesta poate fi folosit ca model de politica publica in zona preventiei, care duce in timp la disparitia unei patologii. Noi nu mai avem in acest moment in Romania cazuri de cretinism endemic si nici acele gusi endemice, cazuri impresionante in care oamenii isi carau gusa dupa umar“, a reamintit conf. dr. Paun.

„Sarea iodata nu este doar benefica, este necesara“, este de parere si prof. dr. Catalina Poiana, medic primar endocrinolog, presedinta Societatii Romane de Endrocrinologie si a Colegiului Medicilor Bucuresti. Potrivit acesteia, povestea sarii iodate a suscitat de-a lungul timpului o gramada de intrebari. „Am fost acuzati ca iodand sarea, obligam pacientii sa introduca ceva ce nu-si doresc in organismul lor“, a punctat prof. dr. Catalina Poiana.

Insa, avand in vedere zona geografica in care ne aflam, profilaxia iodata este un element necesar. „Au fost ani buni in care comertul cu sare a fost monopol de stat si a fost perioada in care s-a putut rezolva foarte bine aceasta profilaxie. Cretinismul endemic a fost eradicat. Chiar si numai cand vezi pozele in carti poti sa-ti dai seama ce a insemnat pentru sistemul social si pentru sistemul de sanatate asa ceva“, a argumentat dr. Poiana.

Cum inclina balanta intre beneficii si riscuri

Specialistul a explicat ce legatura exista intre sarea iodata si tiroiditele autoimune. „Incidenta tiroiditei autoimune creste in profilaxia cu iod, se stie clar acest lucru in literatura. E un lucru acceptat si care se intampla peste tot. Dar in permanenta, in momentul in care intervenim cu ceva, trebuie sa punem in balanta beneficiile si riscurile. Nimic pe lumea asta nu e lipsit de riscuri. Insa, in momentul in care punem intr-o balanta binele si raul, atata vreme cat interventia noastra este de departe in favoarea binelui, acest lucru trebuie facut. Si niciodata nu trebuie ascunse riscurile sub pres“, subliniaza prof. dr. Poiana.

In momentul in care ii spui pacientului din fata ta care pot fi reactiile adverse, care sunt riscurile pe care le poate avea terapia, dar, in acelasi timp, si riscurile pe care le poate avea daca nu face acest tratament si daca pacientul constientizeaza aceste lucruri, fara doar si poate decizia va fi mult mai usoara, este de parere dr. Poiana.

La randul ei, Rozalina Lapadatu, presedintele Asociatiei Pacientilor cu Afectiuni Autoimune – APAA – afirma ca sarea iodata este un rau necesar: „Ni-l asumam. Decat anumite boli grave care nu pot fi tratate, gestionate, mai bine situatii care pot fi tinute sub control“.

„Pacientii cu tiroidita pot manca sare iodata la liber“

„Pacientii cu tiroidita pot manca sare iodata la liber. Nu exista contraindicatii in acest sens. Problema de aport de iod se pune la alte patologii. Ma refer aici la hipertiroidie – pentru ca iodul activeaza productia de hormoni tiroidieni – si vorbesc despre pacientii netratati, pentru ca cei tratati au o viata normala, si despre pacientii cu cancer tiroidian care primesc iod radioactiv si care nu trebuie sa aiba nicio sursa exogena de iod. Si in aceasta categorie nu intra doar sarea iodata, ci si toate alimentele care contin iod, de la fructe de mare la peste. Cred ca aceste intrebari pacientii ar trebui sa le puna medicilor endocrinologi“, a conchis conf. dr. Diana Loreta Paun.